Uneori cred și simt că nu am realizat nimic important . Uneori cred că am pierdut prea multe și am păstrat aproape de mine prea puține, prea mari și grele amintiri ,care și acum îmi trezesc în mine măcar și pentru o secundă acele sentimente lăsate să putrezească ...acolo intre ieri și prea indepartatul de ele- azi.
Cînd mă gîndesc la însăși viața mea comparînd-o cu a altora , îmi dau seama că am tot ce-i mai important pentru a fi mulțumită și pentru a tinde spre realizări importante.
Viața fiecare și-o trăiește într-un mod individual . Fiecare are scopuri , idealuri , dorințe , viziuni proprii , chiar acele fraze răsunătoare din minte , care atunci cînd este sau nu-i nimeni în preajmă nu încetează să răsune- sunt rezultatul propriei noastre gîndiri , al propriei individualități .
Nu-mi mai fac planuri de viitor , cred că e inutil , e o piedere de timp , pentru că viața face așa cum îi place ei .
Eu nu aspir la fericire , e clar că fiecare om își dorește să fie fericit .
Eu pur și simplu trăiesc .
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu