Atunci cind el va pleca,fluturii vor rugini precum fierul....vor cadea intr-un somn de plumb si vor muri.Eu n-am sa pling de jale pentru dinsul,eu voi plinge pentru fluturii prefacuti in schelete.Voi plinge pentru ei,nevinovatii.
Uneori,cind fluturii adorm,adoarme si acel sentiment inocent de incredere... disperarea pledeaza sa-mi devina stapina.Atunci ma simt neputincioasa si teribil de nervoasa.
Totusi fluturii mi-au daruit fericire,mi-au colorat existenta cu fragmente ramase acum doar
Vine o zi cind fluturii nu-ti mai ating constiinta,atunci cind ratiunea te provoaca la realitate.Becurile parfumate au explodat.Esti gol inauntru.Zimbesti pentru ca asa se cuvine...pentru ca nu vrei sa iesi din limitele normalului.
Atunci cind sunt cu el,fluturii imi blocheaza creierul si eu traversez oceanul intr-o secunda.Pentru ca el se egaleaza cu fericirea...micuta dar adevarata.
